„E o chestiune de mare gingășie a știi să pătrunzi în sufletul copilului, pentru a-l face
să rodească acolo, sămânța binelui și a purtărilor alese.”
Norocul autorului menționat a fost acela că: n-a apucat timpurile anilor 50 când se intra în sufletul
ființelor umane cu... bocancii. Despre cele trăite în așa zisele țări civilizate în timpul celui de al II-lea
Război Mondial sau prin Vietnam s-au scris tone întregi de cărți, dar din nefericire bestia din om nu a
dispărut nici măcar în zilele noastre. De ce? Deoarece a avea milă de cineva este considerat ca fiind
un moment de slăbiciune.
Sistemele religioase, de pildă, prin ciobanii mercenari care le slujesc au alungat pe Dumnezeu din
sufletele oamenilor, mercenarii promovând doar interesele și doctrina celor ce-i plăteau. Așa a
dispărut, după opinia mea, încet dar sigur, afectivitatea sau compasiunea din sufletul uman. Ea a fost
ușor înlocuită cu violența verbală a cuvintelor purtătoare de emoții.
Sunt de acord cu ideea că educația copilului o face mai întâi familia, apoi școala și societatea. Din ce
motive ?
„Familia e fundamentul pe care se clădește și se șlefuiește dintru început, tot acelconglomerat de atavice porniri pe cari le aduce cu dânsul noul venit. Fi-va oare această operă un
monument de fală, ori o hâdă alcătuire gata a se nărui? Asta depinde de meșteșugul cu care familia a știut a
dura acest prețios monument.”
Din nefericire și azi se mai întâlnesc mentalități distructive de genul „se descurcă el cumva”. Sunt
gânduri promovate de acele medii familiale care, de pildă, conform unor așa-zise tradiții obligă pe
tânăra de 15 ani să devină mamă. Este tânăra de 15 ani formată să devină cu adevărat mamă? Cu cât
mediul familial este mai curat, cu atât și deprinderile copilului vor fi mai frumoase. Mai interesează
pe cineva în ziua de azi astfel de aspecte ? Uitați-vă cu atenție în jurul dumneavoastră! Ce vedeți ?...
😀😀😀💙💛💗
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu