Referindu-se la una dintre cele mai mari demnități ale ființei umane: aceea a lucrului bine făcut, autorul apreciază omul care face lucruri trainice.
Pe de altă parte, este amintit și acel flagel social provenit din acea stare de spirit care cultivă lenea, chiulul și delăsarea. Este superficialitatea cotidiană a lucrului rău făcut ce nu corespunde standardului minimal de calitate.
„Cine lucrează prost, indiferent de motive, se preface că lucrează bine“, ne reamintește autorul menționat.
V 22/XI/2019
