Dr. Constantin Colonaş, într-un limbaj perfect adecvat, vindecător, afirma următoarele în legătură cu regulile unei
desăvârşite urbanităţi, reguli, din păcate, uitate prin urbanizarea forțată de acum cca 70 de ani:
„Un filozof, care pe lângă filozof mai era -
se vede treaba - şi un hâtru bun de
glume, a spus cândva: „ Dacă pe lume
n-ar fi politeţă, oamenii nu ar veni în contact între dânşii, decât pentru a se
lua de păr.”
S-ar părea că agresiva afirmare a filozofului
nostru, constituie un neadevăr. Totuşi, nimic mai adevărat. Şi o vom demonstra
îndată. Căci, ce e politeţa
în fond? E delicateţa care ne învaţă
a ne disciplina apucăturile în aşa fel, încât să ştim a păstra până în cele mai
mici amănunte respectul aproapelui; e acel for interior care ne îndeamnă a face
ceia ce ne e îngăduit, oprindu-ne de a face ceia ce nu ne e îngăduit; e complexul
acelor concesii reciproce – aproape spontane – atât de indispensabile bunelor
raporturi sociale; e, într-un cuvânt, arta care ne învaţă a ne purta în toate
împrejurările, după toate regulile unei
desăvârşite urbanităţi. Lipsit de aceste preocupări civilizate, omul devine o brută, care, nepăsătoare
pentru tot ce se petrece în jurul său, îşi face loc cu coatele în viaţă,
îmbrâncindu-l pe cel ce-i stă în cale. Ori, de aci până la … păruială, cât mai
rămâne oare ?... Ceia ce era de demonstrat ! ”
Analizând sumar cele de mai sus se pot pune și următoarele întrebări:
Oare chiar mai știm ceva despre delicatețea care ne învăța să ne disciplinăm apucăturile ?
Mai știm a păstra până în cele mai mici amănunte respectul aproapelui sau eventual al cetățeanului turmentat de minciunile politicienilor ? Este minciuna o formă de bătaie de joc a aproapelui sau a cetățeanului de rând ? Este minciuna o pandemie ce poate afecta grav corpul social ?
Este politețea un concept demonetizat ? Sau este doar o iluzie fabricată la Hollywood ?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu